Loturile destinate dezvoltărilor rezidențiale au intrat într-un con de umbră în ultimii trei ani. Alte tipuri de terenuri atrag acum fanteziile şi banii investitorilor.

“Urgent! Cumpăr teren agricol 1.000 euro/ha în județul Neamț, zonele Dumbrava, Săvinești, Roznov, Zănești.” Astfel sună un anunț publicat recent pe internet de către un amator de achiziții funciare. Valoarea la care autorul anunțului vrea să cumpere sugerează apariţia cumpărătorilor speculativi, în condițiile în care prețul mediu pe hectar este acum situat, potrivit consultanţilor imobiliari, la 1.500-2.000 de euro.

Apariția acestui tip de cumpărător este de dată relativ recentă și este cauzată de interesul în creștere al companiilor din străinătate – bănci, fonduri de pensii, investitori instituționali – pentru terenul agricol românesc. „Ieftin și bun”, sună caracterizarea pe care o face Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian, acestui tip de teren.

Vezi aici unde se află cele mai scumpe terenuri din ţară.

Mari investitori instituționali sunt interesați, pe de o parte, de potențialul de creștere a prețului terenului pe termen lung, dar și de profitul care poate fi obținut din exploatare. „Prețul a suferit o corecție după anul 2008. Anticipăm însă o creștere a valorilor”, spune Cristian Ustinescu, director de investiţii în cadrul companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox.

Potrivit consultantului, cererea de terenuri agricole și păduri pentru exploatări specifice ori biomasă este în creștere. „Se vehiculează randamente pe veniturile din subvenții și exploatare de 8%-12%, în funcție de calitatea anului meteorologic și de cererea de astfel de produse”, afirmă Ustinescu. În condițiile actuale ale pieței, cu evoluții excepționale ale prețurilor, cele mai rentabile culturi sunt cele de grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și soia, dar și cele de tutun, potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Citeşte aici despre interesul nemţilor faţă de piaţa imobiliară din România.

Randamentul obținut variază însă direct proporțional cu folosirea tehnologiilor moderne, a programării și valorificării producției în urma unui studiu aprofundat de piață și a cultivării pe suprafețe mari.

Din punct de vedere al volumului ofertei, lucrurile nu stau deloc rău. Din cele 23,8 milioane de hectare cât este suprafața României, circa 14,7 milioane reprezintă suprafață agricolă, din care circa 8,2 milioane de hectare este arabilă, potrivit datelor MADR. România se situează pe locul șase în Europa în privința suprafeței agricole utilizate (după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia) și pe locul cinci din perspectiva suprafeței arabile (după Franța, Spania, Germania și Polonia).

Doar teoria arată bine, însă. Speranța Munteanu, director al diviziei de restructurare a KPMG, confirmă că unul dintre sectoarele atractive pentru fondurile de investiții străine este cel agricol, dar identifică imediat și principala dificultate. „Acești investitori vizează în special suprafețe de peste 7.000 de hectare.” Or, în prezent, fermele care exploatează suprafețe de peste 100 de hectare reprezintă doar 1,1% din numărul total de ferme şi acoperă 52,2% din suprafața eligibilă pentru subvenţii, potrivit MADR.

Vezi aici care este cartierul care generează un miliard de euro.

În aceste condiții, investitorii speculativi – precum cel care a postat anunțul de la începutul articolului –, care cumpără suprafețe mici, le comasează și apoi le vând mai departe, cu prețuri mult mai mari, către investitorii străini, ar putea prolifera, iar prețurile ar putea exploda peste noapte.

Piața românească de terenuri nu ar fi la prima ispravă de acest gen, o situație asemănătoare întâlnindu-se, în anii de boom imobiliar (2005-2008), pe segmentul rezidențial.

Bursa din New York a încheiat joi cea mai proastă zi de după izbucnirea crizei financiare. Dezastrul de pe Wall Street a avut ca rezultat scăderi masive pe pieţele europene. Bursa de la Bucureşti a căzut cu 5,05% la deschiderea şedinţei.

Indicele industrial Dow Jones a scăzut cu peste 500 de puncte (4,3 %), ajungând astfel la 11,384, cel mai slab după după 22 octombrie 2008. Nasdaq a pierdut 136.68 puncte şi a coboarât la 2,556.39 puncte, în timp ce Indicele Standard & Poor 500 a scăzut cu 4.78% (sau 60.27 puncte) la 1200.07 de puncte.

Vineri, Bursa de Valori Bucureşti a scăzut cu 5% la începutul şedinţei, iar indicele general BET-C a coborât la cel mai redus nivel din noiembrie 2010. La jumătatea şedinţei bursiere, BVB scădea cu 6,5%.

Şedinţa de vineri, 5 august, este cea mai slabă de la începutul anului 2009, pe fondul temerilor privind o posibilă nouă rundă de recesiune în SUA şi extinderea crizei datoriilor de stat în Italia şi Spania.

La deschiderea şedinţei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a căzut cu 4,67%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 5,5% sub nivelul de la închiderea sesiunii precedente. Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 4,87%.

Potrivit Reuters, indicele european de referinţă FTSEurofirst 300 a scăzut cu 2,8% până la ora 7:08 GMT (10:08 ora României), după ce a atins în debutul şedinţei cel mai redus nivel din mai 2010.

Scăderi importante au înregistrat şi principalele burse europene. Astfel, Bursa de la Paris a căzut cu 3,07%, iar indicele principal CAC 40 a ajuns la valoarea de 3.218,39 puncte, în scădere cu 101,96 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

Bursa de la Londra a scăzut cu 3,05%, iar indicele principal FTSE-100 a ajuns la valoarea de 5.232,94 puncte, în scădere cu 161,20 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP. Nici Bursa de la Frankfurt nu a avut o soartă mai bună şi a scăzut cu1,18%. Indicele principal DAX 30 a ajuns la valoarea de 6.163,98 puncte, în scădere cu 250,78 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

De efectul de domino nu au scăpat nici bursele asiatice. Tokyo Stock Exchange a înregistrat scăderi de 3,72%, iar Bursa din Hong Kong a încheiat prima şedinţă de vineri în scădere cu 4,75%.

Pentru cei mereu fascinaţi de lucrurile cele mai bune şi mai valoroase, tocmai a fost terminată contrucția celei mai scumpe case din lume.Însă oricât ați fi de fascinați de lucrurile cele mai bune, trebuie să știți că aveți nevoie de nu mai puțin de 12,2 miliarde dolari ca să intrați în posesia ei, adică de aproximativ 5 ori averea celui mai bogat român din Top 300.

Reşedinţa construită în Elveţia, în apropiere de graniţa cu Italia, a fost proiectată de Stuart Hughes, designerul gadgeturilor de lux, în colaborare cu ExklusivHAUS, pentru un client care şi-ar putea permite să plătească această sumă uluitoare pentru a locui în cea mai scumpă casă din lume.

Ceea ce face din această locuinţă să fie atât de scumpă sunt cele 200.000 de kilograme de metal preţios, precum aurul masiv şi platina folosite pentru accesorii.

Casa are 8 camere, o cramă din piatră de 242 mp, living de 725 mp, un garaj cu 4 locuri de parcare și este amplatasată pe un teren 2442 mp.

Echipa a lucrat aproximativ cinci ani şi jumătate pentru a ridica o astfel de reşedinţă, iar locaţia exactă nu a fost dezvăluită din motive ce nu sunt foarte greu de ghicit.

Livrarile de locuinte au fost in S1 de cinci ori mai putine fata de primele sase luni din 2010  Pretul mediu a scazut cu 7%, ajungand in prezent la 1.050 €/mp