Loturile destinate dezvoltărilor rezidențiale au intrat într-un con de umbră în ultimii trei ani. Alte tipuri de terenuri atrag acum fanteziile şi banii investitorilor.
“Urgent! Cumpăr teren agricol 1.000 euro/ha în județul Neamț, zonele Dumbrava, Săvinești, Roznov, Zănești.” Astfel sună un anunț publicat recent pe internet de către un amator de achiziții funciare. Valoarea la care autorul anunțului vrea să cumpere sugerează apariţia cumpărătorilor speculativi, în condițiile în care prețul mediu pe hectar este acum situat, potrivit consultanţilor imobiliari, la 1.500-2.000 de euro.
Apariția acestui tip de cumpărător este de dată relativ recentă și este cauzată de interesul în creștere al companiilor din străinătate – bănci, fonduri de pensii, investitori instituționali – pentru terenul agricol românesc. „Ieftin și bun”, sună caracterizarea pe care o face Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian, acestui tip de teren.
Vezi aici unde se află cele mai scumpe terenuri din ţară.
Mari investitori instituționali sunt interesați, pe de o parte, de potențialul de creștere a prețului terenului pe termen lung, dar și de profitul care poate fi obținut din exploatare. „Prețul a suferit o corecție după anul 2008. Anticipăm însă o creștere a valorilor”, spune Cristian Ustinescu, director de investiţii în cadrul companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox.
Potrivit consultantului, cererea de terenuri agricole și păduri pentru exploatări specifice ori biomasă este în creștere. „Se vehiculează randamente pe veniturile din subvenții și exploatare de 8%-12%, în funcție de calitatea anului meteorologic și de cererea de astfel de produse”, afirmă Ustinescu. În condițiile actuale ale pieței, cu evoluții excepționale ale prețurilor, cele mai rentabile culturi sunt cele de grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și soia, dar și cele de tutun, potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Citeşte aici despre interesul nemţilor faţă de piaţa imobiliară din România.
Randamentul obținut variază însă direct proporțional cu folosirea tehnologiilor moderne, a programării și valorificării producției în urma unui studiu aprofundat de piață și a cultivării pe suprafețe mari.
Din punct de vedere al volumului ofertei, lucrurile nu stau deloc rău. Din cele 23,8 milioane de hectare cât este suprafața României, circa 14,7 milioane reprezintă suprafață agricolă, din care circa 8,2 milioane de hectare este arabilă, potrivit datelor MADR. România se situează pe locul șase în Europa în privința suprafeței agricole utilizate (după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia) și pe locul cinci din perspectiva suprafeței arabile (după Franța, Spania, Germania și Polonia).
Doar teoria arată bine, însă. Speranța Munteanu, director al diviziei de restructurare a KPMG, confirmă că unul dintre sectoarele atractive pentru fondurile de investiții străine este cel agricol, dar identifică imediat și principala dificultate. „Acești investitori vizează în special suprafețe de peste 7.000 de hectare.” Or, în prezent, fermele care exploatează suprafețe de peste 100 de hectare reprezintă doar 1,1% din numărul total de ferme şi acoperă 52,2% din suprafața eligibilă pentru subvenţii, potrivit MADR.
Vezi aici care este cartierul care generează un miliard de euro.
În aceste condiții, investitorii speculativi – precum cel care a postat anunțul de la începutul articolului –, care cumpără suprafețe mici, le comasează și apoi le vând mai departe, cu prețuri mult mai mari, către investitorii străini, ar putea prolifera, iar prețurile ar putea exploda peste noapte.
Piața românească de terenuri nu ar fi la prima ispravă de acest gen, o situație asemănătoare întâlnindu-se, în anii de boom imobiliar (2005-2008), pe segmentul rezidențial.

